Cine sunt candidații la funcțiile de procurori-șefi

Procurorii propuși la șefia Parchetului General și cea a DNA au minimum 17 ani de experiență, inclusiv în funcții de conducere – unele cu vizibilitate maximă, cum este cazul Codruței Kovesi și cel al lui Codruț Olaru – în timp ce numele lui Tiberiu Nițu este avansat a doua oară pentru PICCJ.

Propusă la conducerea Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Laura Codruța Kovesi a fost plasată constant, încă de anul trecut, pe lista favoriților pentru această funcție, ipoteza cea mai vehiculată în acest context fiind a unei rocade între ea și Daniel Morar, acesta urmând să ajungă la șefia Ministerului Public.

În cele din urmă, toate teoriile care o indicau pe Kovesi la DNA s-au spulberat după ce fostul procuror general a plecat la Bruxelles, ca Înalt reprezentant la Misiunea României pe probleme privind reforma justiției.

Situația s-a răsturnat însă zilele trecute, odată cu revenirea numelui Kovesi printre variantele probabile pentru șefia DNA. Inițial, liderul PSD, premierul Victor Ponta, nu a exclus varianta ca fostul procuror general Laura Codruța Kovesi să fie numită la conducerea DNA, adăugând că nu va demisiona din postul de prim-ministru dacă această persoană, considerată „omul lui Băsescu”, va fi numită în această funcție. Apoi, președintele PNL, Crin Antonescu, a dat replica, afirmând că, în eventualitatea în care premierul, din postura de ministru interimar al Justiției, o va desemna pe Kovesi la șefia DNA, el se va opune.

Marți dimineață, la plecarea de la festivitățile prilejuite de Ziua Jandarmeriei, Ponta a părut că insistă pe varianta Kovesi, atunci când a răspuns afirmativ unei întrebări privind nominalizarea acesteia pentru șefia DNA. Ulterior, purtătorul de cuvânt al Guvernului a spus că premierul ar fi răspuns, de fapt, la o altă întrebare, iar Ponta a dat lămuriri, după participarea la ședința Secției pentru procurori a CSM, declarând că procurorul general și șeful DNA vor fi selectați în urma unei proceduri care va fi condusă de viitorul ministru al Justiției.

Miercuri, însă, numele Codruței Kovesi se regăsește printre cele avansate de premier, într-o scrisoare către CSM, pentru conducerea parchetelor. Funcția propusă pentru fostul procuror general – cea de șef al DNA.

Independent de cronologia plasării Codruței Kovesi pe lista cu propuneri, fostul procuror general are un CV în care primează intervalul 2006-2012 petrecut la șefia Parchetului General, în care și-a atras, asemenea lui Daniel Morar, „renumele” de om al președintelui Traian Băsescu, adversarii politici ai acestuia și ai PDL invocând un caracter părtinitor în anumite acțiuni declanșate de procurori, cea mai recentă fiind cea declanșată după referendumul de demitere a șefului statului.

Tot în CV-ul Codruței Kovesi se menționează că are aproape 18 ani de experiență ca procuror, perioada la conducerea Parchetului General reprezentând, cel puțin teoretic, un argument în favoarea unui aviz favorabil de la CSM.

Potrivit declarației de avere a Laurei Codruța Kovesi, depusă la 1 octombrie 2012 pe site-ul CSM, aceasta are un apartmanet de două camere în București, cu o suprafață de 54,74 metri pătrați, cumpărat în 2007, prin credit ipotecar.

Ea nu deține terenuri sau mașini și nici bijuterii sau obiecte de artă a căror valoare să depășească 5.000 de euro, nu a înstrăinat bunuri de peste 3.000 de euro în ultimele 12 luni și nici nu posedă active financiare a căror valoare depășește 5.000 de euro, potrivit documentului. Totodată, nu a primit cadouri, servicii sau avantaje de peste 500 de euro.

În schimb, Kovesi a contractat două credite ipotecare la BRD, unul în 2007, în valoare de 30.000 de euro, și altul în 2008, în valoare de 45.000 de euro, ambele scadente în 2033.

În declarația sa de avere se mai arată că fostul procuror-șef a câștigat în ultimul an fiscal încheiat un salariu de 132.481 de lei, de la PICCJ, și o indemnizație de 45.096 de lei, de la CSM.

– Codruț Olaru, propus de premier ca adjunct al procurorului general. Olaru este procuror din 1995, are o experiență similară celei a lui Kovesi, iar reperele CV-ului său sunt perioada la conducerea DIICOT Bacău (2005 – 2007) și cea în funcția de procuror șef al DIICOT (din ianuarie 2007). Anul trecut, instituția pe care o conduce, în prezent, Olaru a cercetat aproape 17.000 de persoane și a trimis în judecată peste 3.900 de inculpați, dintre care 1.906 în stare de arest preventiv – un bilanț managerial și cazuistic ce poate fi determinant în contextul propunerii sale ca adjunct al șefului PICCJ.

Codruț Olaru a menționat, în declarația sa de avere, depusă în 5 mai 2012, că deține o casă în suprafață de 135 de metri pătrați, în localitatea Bârnova, județul Iași și un apartament de aproape 50 de metri pătrați la Bacău, dobândite în 2006 și 2005. De asemenea, Codruț Olaru deține două terenuri, intravilan, în comuna Bârnova, județul Iași, ambele însumând o suprafață de două mii de metri pătrați, cumpărate în 2005 și 2006 impreună cu soția sa, Nicoleta Olaru.

Procurorul deține un autoturism marca Peugeot din 2009 și a vândut un autoturism marca Ford în noiembrie 2011 obținând suma de 13. 034 de lei și un autoturism marca Audi în iulie 2012, pentru care a obținut 5.500 de euro.

Veniturile procurorului Codruț Olaru, în calitate de procuror sunt, conform declarației de avere, de 150.624 de lei, la care se adaugă și cele ale soției sale de 42.056 de lei.

Procurorul Codruț Olaru nu deține bijuterii sau obiecte de artă a căror valoare să depășească 5.000 de euro, nu a înstrăinat bunuri de peste 3.000 de euro în ultimele 12 luni, nici nu posedă active financiare a căror valoare depășește 5.000 de euro și nu a primit cadouri, servicii sau avantaje de peste 500 de euro.

– În locul lui Olaru, la DIICOT, Ponta o propune pe Alina Bica, procuror cu 17 ani de experiență, tot din generația lui Olaru și Kovesi. Începând din 2006, Bica a fost procuror șef de birou la DIICOT, iar apoi procuror șef de serviciu la aceeași instituție, funcții care, tot prin prisma criteriilor pentru avizul CSM, cântăresc foarte mult. „Să provină din structurile specializate, să știe foarte bine ce fel de activitate se desfășoară în aceste structuri”, spunea președintele CSM, Oana Hăineală, despre candidații pentru șefia parchetelor. Iar Bica, al cărei CV include și trei ani ca secretar de stat la Ministerul Justiției, pare să corespundă, cel puțin la acest capitol.

În septembrie anul trecut, numele Alinei Bica era vehiculat pentru funcția de procuror general. Tot atunci, în presă era publicată o convorbire telefonică interceptată pe care aceasta ar fi avut-o cu fostul șef al ANAF Sorin Blejnar, discuție în care Bica se interesa de funcția pe care urma să o ocupe la ANAF o cunoștință a ei.

Alina Bica are, conform declarației de avere depusă în 15 iunie 2012, atunci când ocupa funcția de consilier al procurorului Șef al DIICOT, un singur teren agricol de 1.600 de metri pătrați , în comuna Clinceni, Județul Ilfov pe care l-a cumpărat împreună cu Octavian Mircea Bica.

Alina Bica are datorii contractate în 2008, 2009 și 2010 de la Unicredit, Banc Post și BRD în valoare de 1.800 de lei, 20.000 de lei și 56.000 de euro.Veniturile salariale sunt de 96.611 lei din salariul de la Ministerul Justiției și 21.635 lei din funcția de lector a Universității Dimitrie Cantemir din București la care se adaugă veniturile salariale ale soțului, de 14.400 de lei.

– Bogdan Licu, propus pentru postul de prim adjunct al procurorului general al PICCJ, și Elena Hosu, avansată de premier pentru funcția de ajunct al procurorului șef al DIICOT, lucrează ca procurori tot de 17 ani și au, la rândul lor, experiență managerială. Astfel, Licu a fost, încă din 2001, șef Secție Supraveghere a Urmăririi Penale la Parchetul de pe lângă Tribunalul București, iar Hosu primea din partea CSM, pentru activitatea din 2004, calificativul „foarte bine” la momentul propunerii sale pentru funcția de șef Birou de combatere a macrocriminalității economico-financiare din cadrul DIICOT.

Bogdan Licu este titularul unei acțiuni disciplinare inițiate la CSM în 2007 împotriva procurorului Cirpian Nastasiu care ceruse instanței eliberarea din arest a lui Omar Hayssam.

Licu a notat, în declarația sa de avere, depusă în 19 martie 2012, că deține împreună cu soția o casă de locuit și dependințe în construcție în județul Ilfov și patru apartamente în București.

Astfel, casa de aproximativ 250 de metri pătrați este cumpărată în anul 2007. La apartamentele din București cel mai mic are 40 de metri pătrați și este dobândit în 2008, cel mai mare fiind de 115 metri pătrați, fiind cumpărat în același an, în care, de altfel, a fost achiziționat și al treilea apartament cu o suprafață de aproximativ 60 de metri pătrați. Cel de-al patrulea apartament este dobândit în 2003, toate cele patru fiind cumpărate împreună cu soția sa.

Bogdan Licu are și două mașini dobândite prin leasing, o Toyota Rav 4 din 2008 și o Toyota Land Cruiser din 2010, la care leasingul durează până în 2015. În martie 2011, Bogdan Licu a vândut mașina deținută anterior, pe care a obținut 61.274 lei.

Magistratul deține trei conturi bancare – două în lei și unul în euro, din 2007 și 2008, la Alpha Bank, soldul acestora fiind de 3.902 lei, 603 și 35.038 euro (partaj de ascendent Grosu Ion). Procurorul deține și două terenuri agricole în județul Ilfov, dintre care unul în intravilan în suprafețe de 698 de metri pătrați, respectiv, 2.370 de metri pătrați, pe care le-a cumpărat, împreună cu soția sa, în 2004, respectiv 2007.

De asemenea, Bogdan Licu deține alte două terenuri, din care unul forestier și altul agricol, în comuna Moroieni, județul Dâmbovița, și în couna Frăsinet, județul Călărași, ambele cumpărate în 2011, împreună cu soția sa.

Magistratul are și datorii contractate în 2008 și 2011 de la persoana fizică Tudor Mircea, scadente în 2014 și 2020, cu o valoare de 125.000 de euro și, respectiv, 200.000 de euro.

Veniturile procurorului Licu Dimitrie Bogdan, în calitate de membru al CSM sunt, conform declarației de avere, de 154.330 de lei, la care se adaugă 3.898,48 lei diurna delegațiilor interne și 369,12 euro diruna delegațiilor externe, dar și suma de 30.700 de euro obținută din chirie.

Elena Giorgiana Hosu, propusă de Victor Ponta ca ca adjunct al procurorului șef al DIICOT, nu are conform declarației de avere depusă în 15 iunie 2012, atunci când ocupa funcția de procuror șef serviciu la PICCT- DIICOT, clădiri, terenuri, sau autoturisme, după ce aceasta a vândut în februarie 2012 un autoturism către SC Despăgubiri Accidente Vătămări SRL pentru suma de 30.268 de lei, iar în luna martie a cumpărat și vândut, la un interval de trei zile un alt autoturism către aceeași societate,obținând din acest tranzacții venituri de 42.333 lei.

Elena Giorgiana Hosu are datorii contractate în 2006 și 2010 de la Volksbank și Garanti Bank, în valoare de 10.000 de euro și 25.000 de euro, scadente în 2016, respectiv anul 2020, aceasta câștingând în anul fiscal precedent suma de 154.899 lei brut din salariul de la DIICOT.

Hosu a notat în declarația de avere, veniturile soțului, Dan Hosu, respectiv 43.200 de lei pensia de serviciu de la Poliția Română și 100.800 de lei de la SC Despăgubiri Accidente Vătămări SRL.

– Dincolo de disputele politice legate de nominalizarea Codruței Kovesi, cel mai controversat nume de pe lista lui Ponta pentru parchete este cel al lui Tiberiu Nițu. Acesta este propus pentru a doua oară, la interval de câteva luni, pentru șefia PICCJ, primul „episod” consumându-se în mandatul la Justiție al Monei Pivniceru. Atunci, CSM i-a dat aviz negativ lui Nițu, acesta fiind respins ulterior de șeful statului.

CSM a notat, în motivarea avizului negativ dat numirii lui Tiberiu Nițu în funcția de procuror general, că acesta are autocontrol scăzut, rezistență redusă la stres și nu a dat dovadă de inițiativă în modernizarea managementului Ministerului Public sau în abordarea strategică a conducerii acestuia.

Nițu, numit în septembrie 2011 inspector în cadrul Inspecției Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii pe zonele Muntenia-Oltenia-Dobrogea, a deținut funcția de prim-adjunct al procurorului general al României în perioada 27 iunie 2008-27 iunie 2011, anterior acestei perioade el fiind delegat pe această poziție timp de zece luni. Concret, el a fost mâna dreaptă a procurorului general al României Codruța Kovesi timp de aproape patru ani.

Tiberiu Nițu a precizat, în declarația sa de avere, depusă pe site-ul CSM pe 5 noiembrie 2012, că deține un teren intravilan în Prahova, de 8.000 de metri pătrați, obținut pe baza Legii nr. 42/ 1990 pentru cinstirea memoriei eroilor-martiri si acordarea unor drepturi urmașilor acestora, precum și răniților din timpul Revoluției din decembrie 1989.

El mai deține, împreună cu soția, alte două terenuri intravilane de 570, respectiv 2.200 de metri pătrați, cumpărate în 2004, respectiv 2002, un apartmanet cumpărat în 1999, o casă de vacanță din lemn construită în regie proprie în 2007 și o altă casă, de locuit, construită în regie proprie în 2012, toate în județul Prahova.

Nițu mai are un autoturism Dacia, cumpărat în 1998, și o mașină Toyota, cumpărată în 2007. Nici el nu deține bijuterii sau obiecte de artă a căror valoare să depășească 5.000 de euro, nu a înstrăinat bunuri de peste 3.000 de euro în ultimele 12 luni și nici nu posedă active financiare a căror valoare depășește 5.000 de euro, potrivit declarației de avere. Totodată, nu a primit cadouri, servicii sau avantaje de peste 500 de euro.

Nițu are trei credite: unul de 180.000 de euro, contractat în 2010, prin refinanțarea creditelor anterioare, scadent în 2035, unul de 25.000 de lei, contractat în 2012 și scadent în 2017, ambele la BCR, și unul de 40.00 de lei, contractat tot în 2012 și scadent în 2017, la Bancpost.

În ultimul an fiscal încheiat, el a încasat drepturi salariale de 116.506 lei, de la PICCJ, în timp ce drepturile salariale ale soției sale, angajată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, s-au ridicat la 102.658 de lei.

În 22 noiembrie 2012, Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) i-a respins pe candidații Tiberiu Nițu și Ioan Irimie, propuși de ministrul Justiției, Mona Pivniceru, pentru funcțiile de procuror general al României și șef al Direcției Naționale Anticorupție, votul fiind previzibil de la debutul ședinței.

Procedura de selecție a procurorilor șefi a fost impusă de Comisia Europeană după ce voci au reclamat la Bruxelles tentativa politicului de a-și impune controlul asupra Justiției.

Potrivit legii, ministrul Justiției este cel care face propunerea de numire a procurorului șef, CSM dă un aviz consultativ, iar președintele țării este cel care emite decretul de învestire în funcție. Concret, este atributul exclusiv al ministrului de a face propunerea, care poate fi respinsă doar o dată, conform unei decizii a Curții Constituționale.